Momente emotionante…

Azi vreau sa las mostenire pentru pana dupa revel o insemnare lacrimogena.Pentru ca vreau si pentru ca pot.

Nu,nu am sa vorbesc despre momentele de acum cand sunt plina de bani,nici de momentele cand el mi-a dat inelul de logodna ,nici de ,nici de ,nici de…

Am sa vorbesc despre o serbare din clasa a 4-a cand am recitat o poezie pentru mama si la mine venise tata.Toate mamele au ras de mine.Eu am fost emotionata ca tatal meu a fost acolo.

Am sa vorbesc despre colegul meu Victor de care m-am indragostit asa cum se poate indragosti o pustoaica de clasa a 5-a si pe care l-am revazut ieri cand eram in gara de nord.

Am sa vorbesc despre cum m-a emotionat grasul meu cand m-a dus la mare neavand bani si am dormit pe plaja.

Am sa vorbesc despre lucrurile marunte pe care voi nu le mai vedeti,dar pe care eu le am adanc ingropate in mine si pe care le las la iveala doar cand imi dau masca jos de femeie dura si trecuta prin viata.Atunci cand sunt numai eu cu foaia alba de hartie.

Stiu,vei spune ca sunt o romantica incurabila.De fapt sunt doar etern indragostita de “fericire” si dezamagita de faptul ca ea nu dureaza decat secunde.

Fii bun cititorule azi si maine si pentru restul anului!Fii om! Fa-ma mandra de conditia ta asa cum si eu te voi face mandru si iti voi arata latura mea umana.